Dincolo de sfârșit O poarta se arata Și se deschide ca un drum Fără sfârșit și fără margini. Și fără ruga implorare Nu poți intra, Nu poți deschide O ușă a umbrelor tăcute În ceasul de apoi al morții.
Poete ce stai pe gânduri Ca gânditorul grec Pe vama infinitului , Și împlinitului gând Ca zarea cerului fără sfârșit. În urma neînțelesului Se va citii pe față Și pe buzele cuvincioase Ale poeților cu graiul dulce În poezii, povești, pamflete, ode .